Moșteniri și testamente

Societatea Profesională Notarială Chirilă & Pop

Image

Informații:

Succesiunea legală/testamentară:

Notarul public este competent să dezbată procedura succesorală notarială în cazul realizării acordului între moștenitori cu privire la compunerea masei succesorale și întinderea drepturilor ce li se cuvin.

Moștenirea legală se cuvine soțului supraviețuitor și rudelor defunctului, respectiv descendenților, ascendenților și colateralilor acestuia, în ordinea și după regulile stabilite de Codul Civil.

În cazul în care defunctul a lăsat testament, moștenirea se va dezbate în baza acestuia, cu respectarea prevederilor legale referitoare la rezerva succesorală a moștenitorilor îndreptățiți.

În cazul în care moștenitorii își contestă calitatea și nu se înțeleg cu privire la întinderea drepturilor ce li se cuvin, notarul public îndrumă părțile să soluționeze neînțelegerile dintre ele pe cale judecătorească.
Calculul gradelor de rudenie se face din grad în grad de la defunct până la dumneavoastră. Spre exemplu, fiica față de mamă este rudă de gradul I, iar față de bunică este ruda de gradul II, la fel și frații între ei. Unchii și mătușile sunt rude de gradul III față defunct, iar verișorii primari între ei sunt rude de gradul IV. Soția supraviețuitoare nu vine singură la moștenire, ci doar împreună cu oricare dintre moștenitorii dintr-una din cele 4 clase.

În cazul unei moșteniri testamentare, existența unui testament lăsat în favoarea dumneavoastră nu este suficient ca să deveniți proprietar asupra bunurilor defunctului. Mai mult decât atât, este necesar să vă prezentați la un notar public în termen de maxim 1 (un) an de la data decesului persoanei decedate pentru a face o declarație de acceptare a succesiunii testamentare și, ulterior, să dezbateți succesiunea, prin obținerea unui certificat de legatar. Chiar și în prezența unui testament, sunt anumite categorii de rude ale defunctului (așa numiții moștenitori rezervatari) care pot pretinde, în anumite condiții, drepturi asupra bunurilor din masa succesorală Dacă acești moștenitori există (descendenți: copii, nepoți și strănepoți de copii, părinții defunctului și soțul/soția supraviețuitoare), va fi nevoie și de prezența lor la dezbaterea succesiunii, respectiv de exprimarea unei poziții din partea acestora cu privire la eventuala revendicare a părții care li se cuvine din moștenire.

Acte necesare:

  • acte de stare civilă ale defunctului: certificat de deces, certificat de căsătorie, sentinţa/certificatul de divorţ, certificat de naștere (în original);
  • acte de identitate ale moştenitorilor;
  • acte de stare civilă ale moştenitorilor din care să rezulte gradul de rudenie cu defunctul: certificate de naştere, certificate de căsătorie, sentinţa/certificatul de divorţ;
  • testament, dacă există (în original);
  • convenţie matrimonială, dacă este cazul;
  • acte de proprietate în original care există pe numele defunctului (acte de dobândire a proprietăţii, de exemplu: contract de vânzare-cumpărare, donaţie, întreţinere, certificat de moştenitor, titlu de proprietate, autorizaţie de construire, proces–verbal de recepţie, certificat de atestare a edificării construcției, adeverinţă de la Primărie cu bunurile care figurează pe numele defunctului) - în cazul în care nu dețineți acest act, se poate solicita de notarul public de la arhiva biroului de cadastru și carte funciara (taxa 25 lei/ act);
  • orice alte acte/documente, în funcție de specificul masei succesorale și de particularitatea succesiunii, spre exemplu: autoturisme - certificat de înmatriculare și carte de identitate a autoturismului; loc de veci - adeverință de la Administrația Cimitirelor (termen de valabilitate 7 zile); bani în bancă - extras de cont cu suma respectivă, etc.;
  • pentru moștenitorii minori, hotărâre judecătorească pronunțată de instanța de tutelă de la domiciliul minorului, pentru încuviințarea acceptării succesiunii de către minor și numirea unui curator care să-l asiste pe minorul ce a împlinit vârsta de 14 ani, respectiv să îl reprezinte pe minorul sub 14 ani la dezbaterea succesiunii;
  • prezența obligatorie a 2 martori care au cunoscut familia defunctului şi nu sunt rude cu această familie, care sa îl fi cunoscut personal pe defunct, situația sa matrimonială și să știe informații despre existența și numărul descendenților sau a celorlalte rude (în lipsa descendenților).

Este obligatorie prezența tuturor moştenitorilor; dacă aceștia nu se pot prezenta la notar, vor autentifica și pune la dispoziția notarului instrumentator procură și declaraţie de acceptare sau de renunţare la succesiune, în funcție de opțiunea succesorală a fiecărui moștenitor.

Ca durată a procedurii, eliberarea certificatului de moștenitor se poate face în termen de până la 2 (două) luni de la data completării și înregistrării cererii de dezbatere a succesiunii, în cazul în care dosarul succesoral conține toate actele necesare. Raportat la data decesului, emiterea certificatului de moștenitor se poate face și anterior împlinirii termenului de 1 (un) an de la data decesului, dacă este neîndoielnic faptul ca nu mai sunt și alte persoane îndreptățite la succesiune.

Testamente:

Conform prevederilor art. 1034 din Codul Civil, testamentul este actul unilateral, personal și revocabil prin care o persoană, numită testator, dispune, în una dintre formele cerute de lege, pentru timpul când nu va mai fi în viață.

Testamentul poate conține dispoziții referitoare la patrimoniul succesoral sau la bunurile ce fac parte din acesta, precum și la desemnarea directă sau indirectă a legatarului. De asemenea, testamentul poate să conțină dispoziții referitoare la partaj, revocarea dispozițiilor testamentare anterioare, dezmoștenire, numirea de executori testamentari, sarcini impuse legatarilor sau moștenitorilor legali și alte dispoziții care produc efecte după decesul testatorului.

Acte necesare:

  • actul de identitate al testatorului – persoana care lasă testamentul (carte de identitate/buletin, pașaport);
  • actul de identitate al legatarului (în copie) – persoana în favoarea căreia se lasă testamentul (carte de identitate/buletin, pașaport);
  • actul de proprietate cu privire la bunul sau bunurile lăsate prin testament;
  • certificat medico-legal psihiatric emis de Institutul de Medicină Legală în vederea stabilirii capacității psihice actuale a testatorului (după caz)

Notă: nu este necesară prezența legatarului.

Image
Image

Misiunea și reperele activității

Misiunea noastră este facilitarea accesului cetățenilor la serviciile notariale nu doar în centru, ci și în cartierele orașului Cluj-Napoca. Astfel, biroul individual notarial Ana-Maria Chirilă și-a început activitatea în cartierul Mănăștur la începutul anului 2011, într-un spațiu colegat la mijloacele de transport în comun, prevăzut cu 10 locuri de parcare. Ulterior, activitatea biroului s-a diversificat, atât ca arie geografică deservită, cât și ca număr de clienți, motiv pentru care biroul s-a extins, prin asocierea notarului public Smaranda Ramona Pop.

✓ Profesionalism: îndeplinim exigențele clienților ținând cont de legislația actualizată în domeniu;

✓ Creativitate: oferim consultanță centrată pe necesitatea clientului și identificarea soluției optime;

✓ Eficiență: respectăm programările și rezolvăm cu celeritate solicitările adresate;

✓ Relevanță: urmărim și implementăm aspectele ce țin de digitalizarea serviciilor notariale, conform standardelor internaționale.

Informații contact și locație

Program cu publicul, date de contact și locația societății

notar-cluj-google.png

Societatea Profesională Notarială Chirilă & Pop a luat ființă în mai 2014 din dorința de a oferi servicii notariale profesioniste și centrate pe client, având ca misiune principală facilitarea accesului cetățenilor la serviciile notariale nu doar în centru, ci și în cartierele orașului Cluj-Napoca.

>Pagina Principala  >Despre Noi  >Ana Maria Chirilă  >Smaranda Ramona Pop  >Date Contact  >Politica Cookies